Cred că toţi ştim sau bănuim că o bună reputaţie se construieşte în ani şi se poate distruge în câteva secunde.  Mă tot gândesc de ce apelează specialiştii în relaţii publice la comunicate de presă.

Oare prezentările nu sunt o tehnică mai bună de reprezentare a brand-ului? Dar propriile publicaţii? … aşa numitele broşuri de informare; sau poate că sunt mai eficiente interviurile? Sau programele CSR? Cine poate şti cum se construieşte şi se păstrează mai bine reputaţia unui brand? … pentru că am convingerea că specialistul în relaţiile publice ar trebui să creeze şi să menţină reputaţia unui brand.

De unde pornim în construirea unei reputaţii?
Plecăm, aşadar, de la premisa că specialistul în Relaţii Publice trebuie să se ocupe de protecţia, proiectarea şi reputaţia unui brand.

Atunci când începe să comunice un brand ar trebui să se gândească în primul rând la reputaţia actuală a companiei şi a acţiunilor pe care le face cu publicul intern şi extern.

Oare există aceeaşi percepţie între ceea ce cred angajaţii despre companie şi imaginea pe care o are aceasta în exterior? Eu zic că ar trebui să coincidă.

După ce apar răspunsurile la întrebările de mai sus începi să te gândeşti, ca relaţionist,  de ce fel de reputaţie ai nevoie pentru a-ţi atinge obiectivele de marketing şi încerci să constaţi dacă există o diferenţă între reputaţia existentă şi cea dorită.

Ce trebuie să facă specialistul în Relaţii Publice când vrea să construiască şi să menţină reputaţia unui brand?
În construirea şi menţinerea unei reputaţii, specialistul în relaţii publice ar trebui să vină cu acea combinaţie de perspective, cu o înţelegere despre cum este perceput brandul, cum ar trebui să fie perceput, să sublinieze care sunt modalităţile de a-l face să fie perceput în felul în care ar trebui să fie comunicat, şi toate ţinând cont de contextul reputaţiei organizaţiei în ansamblu.

Dacă specialistul în relaţii publice lucrează ca suport pentru departamentul de marketing, aşa cum se întâmplă de obicei în România, atunci prima lui îndatorire ar fi să promoveze. Dar şi să protejeze şi să proiecteze.

Ce evaluăm, de fapt, când spunem ca vrem un raport de evaluare a acţiunilor de relaţii publice? Este reputaţia măsurabilă?
Evaluăm numărul de articole apărute într-o anumită perioadă de timp? De câte ori a apărut numele mărcii? Câte interviuri a dat directorul general? Câte fotografii au fost publicate?
Măsurăm coloanele şi numărul de cuvinte? Este important să ştim câte cuvinte au apărut despre companie lunar?

Toate acestea se regăsesc în rapoartele clasice de PR şi pot ajuta relaţionistul.
Ceea ce consider a fi mult mai important este să cunoaştem efectele generate de mesajele comunicate către presă.

Cum măsurăm obiectivele calitative?
Oamenii de PR se confruntă în cea mai mare parte a timpului cu chestiuni calitative. Sunt preocupaţi cu comportamentul, iar acesta nu poate fi măsurat.
Aşa că dacă eşti un profesionist în PR eşti nevoit să găseşti metode de a comunica obiective şi rezultate calitative într-o manieră pe care să o înţeleagă oricine.

Ce urmărim în raportul de evaluare?
•    volumul (de ex. suma minutelor difuzate, numărul de cuvinte, etc)
•    acoperirea (câţi oameni din segmente diferite de piaţă au fost expusi la materialul publicat)
•    locaţia (unde a apărut materialul – pe ce pagină, în ce poziţie, în ce secţiune, etc)
•    calitatea (nivelul de relevanţă al conţinutului)
•    asocierile (orice trimitere către afirmaţii calitative de genul: brand-ul X, lider de piaţă)
•    tonul (pe care îl folosesc jurnaliştii când fac referire la produs, companie, reprezentanţi,etc)

Există o concluzie?
Concluzionând, toate acestea necesită o cunoaştere de ansamblu a tuturor acţiunilor din companie.
Reputaţia unui brand merită mult mai multă atenţie decât i se acordă în momentul de faţă la noi în ţară, pentru că poate creşte profitul pe termen scurt, sau poate chiar întreaga afacere, în viitor.

Daiana Stoicescu este PR & Marketing Manager la Cable Direct – regia de media a grupului Saatchi & Saatchi şi membru voluntar în echipa de comunicare a “Let’s Do It, Romania!”, cel mai mare proiect social realizat vreodată în România care îsi propune să cheme locuitorii din toate colţurile ţării să ia parte la curăţarea mormanelor de gunoi din arealele naturale, într-o singură zi, 25 septembrie 2010!
A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, deţine o diplomă de master în Managementul Afacerilor Internaţionale, obţinută în cadrul ASE. De-a lungul timpului a urmat numeroase cursuri de specialitate. Printre ele se numară:  Financial PR, (ABN AMRO Bank -România), Business Public Relations, (British Council Academy-online), PR Management (The Institute of Business Administration in Bucharest -ASEBUSS), Direct Marketing – (EADIM – The European Academy of Direct and Interactive Marketing- Londra).
 

Copyright 2010 PR Romania, Forum for International Communications

Sursa: http://www.pr-romania.ro/articole/reputatie-si-incredere/754-relaiile-publice-nu-doar-lauda-exagerata-si-nonsens-.html

I’m super excited for this Summit! Lots of extensive case studies and how-to sessions from actual Facebook marketing practitioners and Facebook book authors.  It is an amazing experience when it comes to learning, applying and engagement! 

So, I already know how to: developing a Facebook strategy, creating and customizing Facebook pages, Facebook community building, Facebook editorial planning and team management, fan engagement, Facebook promotions, Facebook advertising, Facebook news feed optimization, Facebook analytics, Facebook integration, Facebook apps and much more!

I’ve learned a lot from this Summit and I’m sure I’ll have a lot to gain from these sessions.

You can see below some of the presenters:

• Brian Solis: Author of Engage: The Complete Guide to Building, Cultivating and Measuring Success in the Social Web and principal of FutureWorks.
• Mari Smith: Co-author of Facebook Marketing: An Hour a Day
• Justin Smith: Founder of Inside Facebook, the first news site dedicated to covering Facebook for businesses, marketers and researchers. He is also author of The Facebook Marketing Bible.
• Jesse Stay: Author of multiple Facebook books, including I’m on Facebook—Now What??? and FBML Essentials.
• Michael Stelzner: Founder of SocialMediaExaminer.com and author of the book Writing White Papers: How to Capture Readers and Keep Them Engaged and the Social Media Marketing Industry Report.
• Paul Dunay: Co-author of Facebook Marketing for Dummies and Facebook Advertising for Dummies. He is also global managing director of services and social marketing for Avaya.
• Rob Birgfeld: Director of Digital Strategy at SmartBrief.
• Jay Baer: Co-author of the book The Now Revolution and a social media strategist, speaker, and coach for well-known brands including Nike.

Additional experts in Facebook marketing, as well as panelists and presenters from businesses, will be featured, including representatives from Intel, Cisco, Microsoft XBox, SAP and the Washington Redskins.

I feel so lucky to learn what the most successful social media pros do, and then follow in their footsteps.

Hope that Facebook Success Summit 2010 will paves my way.

So, what are your thoughts on the future of Facebook and your experiences with using Facebook?

Isn't it Time for YOU Get Your Facebook Marketing Working Right?

Articol publicat pe portalul CSR Romania

Tema / Oportunitatea
“Let’s Do It, Romania!” este un proiect de voluntariat care se desfăşoară la nivel naţional şi care presupune curăţarea întregii ţări de gunoaiele din afara oraşelor, într-o singură zi. Misiunea “Let’s Do It, Romania!”  este de a mobiliza cetăţenii, autorităţile, companiile private şi mass media pentru a se implica în curăţarea mormanelor de gunoi din arealele naturale ale ţării, într-o singură zi, pe 25 septembrie 2010.

Cercetarea

Proiectul a fost iniţiat în Estonia în 2008, preluat de Letonia şi Lituania (2008, 2009 şi 2010), Portugalia şi Slovenia (2010). Pe lista ţărilor responsabile social care vor pune ideea în aplicare sunt şi Italia, Serbia, Ucraina, Brazilia, Finlanda.

Se cunoaşte situaţia deficitară a managementului deşeurilor din România. Se colectează 20.000 de kg de deşeuri pe zi, asta însemnând aproximativ 350 kg pe cap de locuitor. 99% din deşeurile municipale colectate ajung la groapa de gunoi, procentul celor colectate selectiv şi valorificate fiind infim, de 1%.

Din iulie 2009 suntem obligaţi de către Uniunea Europeană să închidem toate gropile de gunoi neconforme. Gropi de gunoi conforme avem doar 25 în toată ţara şi nici acelea nu sunt în fiecare judeţ şi nici la parametri ceruţi de UE.

Deşeurile menajere şi asimilabile provin din gospodăriile populaţiei, respectiv de la unităţi economice, comerciale, birouri, instituţii, unităţi sanitare. Nu se ştie cantitatea de deşeuri generată anual în România, deoarece în 2007 doar jumatate din populaţia totală a avut acces la servicii de salubritate, mai exact 51,35%. Problema mare este în mediul rural, unde, doar 16,37% din populaţie a avut acces la astfel de servicii. Având în vedere slaba răspândire a serviciilor de salubritate în mediul rural, sigura modalitate de a scăpa de deşeuri este depozitarea neconformă, în natură.

Planificarea

Organizarea se face la nivel central, în capitală, cu şapte echipe cu responsabilităţi clar definite de : conducere, comunicare, coordonare voluntari, tehnologia informaţiei, logistică, finanţare, recrutare.

Obiective de comunicare
•    Creşterea gradului de informare, educare şi responsabilizare a publicului faţă de protecţia mediului şi asupra reducerii cantităţilor de deşeuri depozitate în arealele naturale ale României
•    Generarea unui comportament responsabil faţă de mediu
•    Conştientizarea cetăţenilor cu privire la importanţa conservării mediului şi a civilizării semenilor, adoptării unui comportament responsabil, informării în ceea ce priveşte protecţia mediului
•    Conştientizarea autorităţilor asupra riscurilor depozitării neconforme a deşeurilor (amenzile de 200.000 euro)
•    Implicarea cetăţenilor, indiferent de etnie, religie, stautut profesional, uniţi de un obiectiv comun
•    Implicarea autorităţilor
•    Implicarea firmelor de specialitate (firme de elaborare hărţi GIS, trusturi media, firme de publicitate şi relaţii publice, operatori de salubritate, co-incineratori, colectatori şi / sau reciclatori); implicarea persoanelor publice
•    Repetarea acţiunii periodic (anual, o dată la doi ani, etc.)

Publicul ţintă

•    Voluntari
•    Lideri de opinie
•    jurnalişti şi comunicatori (bloggeri, editorialişti) din presa scrisă, presa online, radio şi TV
•    ONG-uri, organizaţii cu obiect de activitate în domeniul social
•    Autorităţi centrale şi locale
•    Mediu de business

Mesajul cheie – „ Hai să facem curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi, pe 25 septembrie!”
Mesajul principal: “Pe 25 septembrie, alatură-te şi tu celui mai mare proiect de implicare socială: Let’s Do It, Romania!”
Al doilea mesaj: “Ajută şi tu la realizarea hărţii deşeurilor: înscrie-te pentru cartare!”
Al treilea mesaj: “Pe 25 septembrie, avem cu toţii ceva în comun: România!”

Mesajele sunt transmise prin:
a.    Comunicarea convenţională: conferinţe de presă, comunicate de presă, articole, discursuri, interviuri, reportaje, advertoriale, testimoniale, postări pe blog, social media, afise, flyere
b.    Comunicare neconvenţională: flash-mob-ul, evenimente organizate: (ex: voluntari în companii care să strângă gunoaie, mişcări în mai multe oraşe simultan), întalniri informale în club/ bar de iniţiere şi integrare a noilor colegi, petreceri, concursuri, graffiti, evenimente cu bikeri, acţiuni special organizate pentru presă

Canale de comunicare
.
c.    Comunicare internă: intranet, newsletter intern, gapps (share de documente, mail grupuri: nat.manageri, nat.financiar), întâlniri săptămânale
d.    Comunicare externă: presa scrisă locală şi centrală; Online- website oficial: www.letsdoitromania.ro, (50,000 vizitatori unici pe lună), blog oficial: www.blog.letsdoitromania.ro, reţele sociale (FB, Twitter, HI5)- cauza pe Facebook are peste 30.000 de susţinători (este cauza nr.3 din România), grupuri de discuţii, newsletter extern, site-uri/ blog-uri partenere, apariţii la televiziuni şi radiouri locale şi naţionale; outdoor; indoor;  participare la evenimente ONGiste, educaţionale, etc.

Implementarea

a) Formarea echipei de proiect (ONG, persoane fizice, autorităţi centrale şi locale) în vederea organizării proiectului până la nivel local (ianuarie – mai 2010)
b) Implicarea companiilor private, sponsori cât şi operatori de specialitate: reciclatori, co-incineratori şi colectori (ianuarie – mai 2010)
c) Realizarea hărţii deşeurilor din România (martie – august 2010)
d) Lansarea campaniei de comunicare (martie – august 2010) şi lobby pentru aplicarea legislaţiei de mediu atât pe perioada acţiunilor proiectului, cât şi după finalizarea proiectului
e) Înregistrarea voluntarilor (martie – septembrie 2010); până la sfârşitul lunii iunie se vor organiza două curăţenii pilot: prima în Cluj; a doua în Argeş şi Timiş
f) Realizarea acţiunii de curăţenie (25 septembrie 2010)
g) Evacuarea deşeurilor din teritoriu (25 septembrie – 25 octombrie 2010)
h) Evaluarea rezultatelor şi formularea concluziilor (25 octombrie – 25 noiembrie 2010)

Evaluarea
Acţiunile de comunicare se vor evalua în funcţie de evidenţa numărului de mesaje trimise către presă (nr contacte); monitorizarea mesajelor trimise şi preluate de jurnalişti în perioada 26 aprilie-30 septembrie 2010 (nr articole); identificarea publicurilor ţintă care au fost expuse la mesajele “Let’s Do It” în timpul derulării proiectului; analiza reacţiei directe din partea participanţilor la proiect, a partenerilor proiectului, numărul persoanelor publice şi/sau companii implicate ca vectori de imagine ai proiectului; analiza reacţiei directe din partea participanţilor (voluntarilor), partenerilor proiectului; numărul de membri din reţelele sociale.

Let’s Do It, Romania! este proiectul fiecărui cetăţean şi mai ales al celui care crede că se pot schimba obiceiuri şi în România! Contribuţia oricărui voluntar este foarte importantă! Fiecare îşi poate alege felul în care poate susţine cel mai mare proiect social din România!

Inscrie-te pentru Ziua de Curăţenie Naţională!
Inscrie-te pentru acţiunea de cartare!
Inscrie-te  în echipa de organizare locală din judeţul tău!
Susţine Let’s Do It, Romania cu un banner!
Alatură-te cauzei de pe Facebook!

Cei care vor sa fie la curent cu evolutia proiectului pot intra pe site sa citească despre evoluţia proiectului!

Alatură-te cauzei de pe Facebook!
Sau ne pot urmări pe Twitter!

În organizarea naţională s-au implicat până la începutul lunii mai, 25 ONG-uri de mediu, sociale şi cluburi, 2 autorităţi centrale: Ministerul Mediului şi Ministerul Educaţiei, autorităţi locale: Consilii Judeţene, Prefecturi, Primării, Inspectorate Şcolare, Direcţii Judeţene de Tineret, Direcţii Silvice, Agenţii pentru Protecţia Mediului, Gărzi judeţene de Mediu, Administraţii de Arii Protejate, companii: Ecovalor, NOKIA, Vodafone, MediaSat, GTS Telecom, Smartgifts, Can-Pack şi peste 4.000 de voluntari.

Această iniţiativă naţională s-a creat pentru oamenii care doresc să se implice într-o acţiune civică fără precedent. Pe 25 septembrie putem dovedi că ne putem uni pentru o cauză comună, o cauză în beneficiul nostru.

Studiu de caz transmis de Daiana Stoicescu, membru voluntar în echipa de comunicare. Daiana este convinsă că românii pot fi responsabili faţă de mediul înconjurător şi au puterea de a se mobiliza şi de a curăţa toate mormanele de gunoi din arealele naturale ale ţării, într-o singură zi.

Echipa de comunicare are membri la fel de diverşi ca şi mesajele pe care trebuie să le comunice. În echipă există oameni cu idei sclipitoare, există oameni care ştiu să insufle motivaţie, există oameni care creează texte vii, cărora le place să spună poveşti, există oameni care construiesc strategii bine gândite. Toţi au însă ceva în comun: dorinţa de a spune tuturor povestea „Let’s Do It, Romania!”, de a chema, cu energie şi entuziasm, locuitorii din toate colţurile ţării să ia parte la cel mai mare proiect social realizat vreodată în România. La întâlniri se bat constructiv în idei, beau ceai după ceai şi sunt mereu veseli. Se întâlnesc în fiecare joi seară, la Sala de Lectură, de la Teatrul Act.

articolul intreg pe portalul CSR Romania

http://www.csr-romania.ro/studii-de-caz/mediu/609-lets-do-it-romania.html